editura — Aramis, 96 de pagini. Fabula transpune întâmplări din lumea umană în cea animală, înzestrând
necuvântătoarele cu darul vorbirii și al gândirii raționale pentru a rosti
adevăruri supărătoare despre viciile și însușirile umane.
Explicând caracterul ironic al fabulei, La Fontaine, marele fabuluist
francez, îsi definea opera ca fiind:
”O amplă comedie cu mii de vieți în mers / A cărei vastă scenă e
întregul Univers.”
Tudor Arghezi relevă în versuri caracterul umoristic al fabulei, spunând:
“Fabulă se cheamă vechea corcitură
Dintre pilda bună și caricatură.
O minciună blândă-n care se prefac
Hazurile snoavei scurte-n bobârnac.
Incă de pe vremea robului Esop
N-a fost încercată fără tâlc și scop,
Și întotdeauna de la el încoace,
Ea în loc de oameni pune dobitoace.”
